Menu

„Macea. Înscrisuri monografice.” – Note de lectură cernute prin suflet

Imagini pentru florica candea

„Macea. Înscrisuri monografice.” –  Note de lectură cernute prin suflet

Carina A. Baba

Cărăm toată viața pe tălpi geografia locului natal! (Vasile Ghica, În ghearele râsului).

Fie că am văzut lumina soarelui într-un cătun uitat de lume, fie că ne-am născut și copilărit într-o metropolă, locul în care a început devenirea noastră, punctul de referință al întregii existențe ne va fi, fie că suntem conștienți sau nu de acest aspect, acela.

Floare Ranta Cândea a înțeles atât de bine acest lucru, încât a scris despre Macea  de multe ori, de fiecare dată emoția și bucuria apartenenței dând pe dinafară, scoțând din locuri, din obiceiuri, din cuvintele specifice zonei toată esența, tare și în același timp delicată ca aroma unei madlene de aducere aminte.

Macea nu e un sat ca oricare. Situat în vestul României, în județul Arad, la răscruce de drumuri, a strâns în sine diferite etnii, confesiuni, limbi… toate acestea i-au făcut pe oameni toleranți, solidari, deschiși la a înțelege că și-n lumea aceasta, multe lăcașuri sunt… că frumusețea este rispită pretutindeni și că ochii curați pot să o descopere cu ușurință în detalii. În definitiv, oamenii simpli știu că e bine să te înțelegi cu aproapele tău.

Macea. Înscrisuri monografice a apărut în iarna anului 2018, la Editura Gunteberg – Arad. A avut parte de un travaliu lung… dificil… Dar nu credem în coincidențe. Nașterea acestui volum trebuia să aibă loc într-un moment însemnat. Ceea ce s-a și întâmplat. Ce moment mai important decât Centenarul Marii Uniri putea să existe? Poate pentru ca autoarea să ne reamintească de măcenii care au participat la acest eveniment ce a schimbat cursul istoriei poporului român. Poate pentru a înțelege că dincolo de satul natal e statul natal. Pentru a pricepe, poate, că brațele ni se pot întinde spre cer atâta vreme cât picioarele ne sunt înrădăcinate bine în pământul strămoșilor noștri, fiindcă pământ suntem și în pământ ne vom întoarce…

Volumul cuprinde peste 600 de pagini, sepia. Prefața a fost semnată de Anton Ilica, care la lansarea monogreafiei a afirmat: această a șaptea carte despre Macea este o monografie afectiv-beletristică, un roman al satului, o mărturisire cu foarte multe fotografii ca niște dulcețuri pe rafturile sufletului de autor.

Lui Anton Ilica, spirit analitic și rafinat, nu îi scapă atipicul monografiei de față. Fiindcă e, cu siguranță, atipic ca într-o monografie să fie înlocuite statisticile interminabile cu mărturiile personale, de pildă. Aceasta nu înseamnă nici pe departe că autoarea nu a făcut cercetări. În arhive, pe teren – cu aparatul de fotografiat într-o mână, cu carnetul de însemnări în cealaltă și cu mult entuziasm în suflet și pe chip a pornit în căutarea timpului pierdut. Astfel a reușit să creeze un mozaic cu specific măcean care să ne vorbească despre Macea de ieri, de azi, chiar și de mâine. A săpat cu grijă în trecut, cumulând pasiuni distincte, de la arhelog la  geograf, istoric, filolog etc. A știut, asemenea Vitoriei Lipan, că morții vorbesc. Astfel, a mers în cimitirul satului. A aflat că mulți măceni și-au pierdut viețile în cele două războaie mondiale, ori că, alții au dovedit o inteligență ascuțită, ajungând, în ciuda oricăror obstacole, la Alba Iulia, în anul de grație 1918…

Omul este o ființă spirituală. Crede. Gândește. Simte. Deci, firul cărții nu putea să curgă firesc fără prezentarea confesiunilor și a bisericilor din Macea. Ori fără o scurtă analiză a toponimelor sau a numelor oamenilor trăitori în acel spațiu. Fără redarea obiceiurilor și tradițiilor. Fără prezentarea folclorului existent în regiune.

Omul este o ființă capabilă să transforme un lucru firesc în artă. Astfel, a apărut arta culinară. Cartea ne prezintă zeci de rețete, care de care mai îmbietoare, cu specific zonal: deserturi, aperitive, mâncăruri în toată regula, de îți lasă gura apă. Aproape că îți vine, de pe oriunde ai fi, să mergi la Macea și să guști plăcintele lor cu mac, cu nucă ori cu mere –  o bună parte a cărții îmbină arta culinară cu cea lingvistică, rezultând un glosar complex, care trebuie parcurs cu atenție, fiindcă mâncărurile și cuvintele sunt un mod precis prin care putem înțelege felul în care trăiesc oamenii unui loc.

Macea. Înscrisuri monografice devine astfel un volum care confirmă că frumusețea s-a născut la sat! (Lucian Blaga).

 

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...