MI-E DOR DE UN CRĂCIUN, PRIN TIMP
Mi-e dor de tine, maica mea
Crăciunul mă apasă
Și-aș vrea să fim ca altădat’
Cu toții pe acasă
Pustiu e astăzi locul sfânt
În care am crescut
Fântâna ne privește mut,
Nici ciuturi nu mai sunt
Mi-e dor de tine, taică scump,
Plecat mult prea devreme
Erai și “Moș, Crăciun” prin timp
Și amintirea-ți geme
M-apasă-n timp de sărbători
O dragoste divină
Crescută an de an în trup
Doar Domnul o alină
Mi-e dor de anii-n care toți
Ne așezam la masă
Bunici, copii, părinți, nepoți
Prin dragoste, acasă!
De cozonacul aburind
Făcut de mâini vrăjite
Ale măicuței ce trudea
În clipe fericite
Mi-e dor de porcul de Crăciun,
Îi devoram șoriciul.
Și țuiculiță fiartă când
Gerul tăia ca briciul
De bradul verde-‘mpodobit
Cu nuci și bombonele
Colindele de nesfârșit,
Când retrăiam prin ele
Nașterea Pruncului Iisus
O, mare bucurie!
Acum ai mei cu toți s-au dus
Și casa e pustie
Când doare dorul încruntat
În cimitir m’alină
O rugăciune prin iubiri,
Plecată în lumină
CRĂCIUNUL
Ascult povestea de demult
Aceeaşi ca şi‐acuma
Bunica blând ne povestea
Când apărea calm, luna
În noaptea Sfântă de Crăciun
În ieslea cea săracă
Când boul tainic respira
Căldură să îi facă
Pruncuţului iubit, Iisus
Născut în chinuri grele
Din teama de a fi răpit
De fiinţele rele
Dar iata c‐au venit păstori
Călăuziţi de stele
Sunt magii care daruri au
Mânaţi de doruri grele
Şi îngeri calzi, dansând prin duh
Când magii dăruiesc
Un miel draguţ şi bun şi bland,
Pruncuţului ceresc
În Betleem, ascuns cu drag
În ieslea cea divină
Calăuziţi de stea, trei magi
Pruncuţului se-nchină
Să ne‐nchinam şi noi acum,
În noaptea minunată
Rugând Măicuţa lui Hristos
Să ne ajute‐ndată
Prin feeria de lumini
Din Bradul de Crăciun
Miros de cozonaci şi vin
Colindatori în drum
Naşterea pruncului IISUS
S‐o simţim prin trăiri
Şi sărbatoarea s‐o păstram
Cu noi în nemuriri
pictura / icoana: Ligya Diaconescu
Lasă un răspuns