Menu

Antologia Limba noastră cea română

       Antologia Limba noastră cea română

În esență, actul creator reprezintă cea mai pură și intensă eliberare, de aceea creatorul găsește ca sursă primă de evadarea din propria sa lume – creația – fie ea lirică sau epică, însă fiecare creator se regăsește pe sine prin actul de creație, iar cel care crează nu este nimic altceva decât un gânditor și un trăitor al existenței omenești. Sub coordonarea doamnei Ligya Diaconescu apare la Editura Olimpias antologia „Limba noastră cea română”, Starpress 2017, cuprinzând în cele 155 de pagini în care apar 63 de creatori din diferite colțuri ale țării, chiar și din străinătate. Ceea ce se remarcă este faptul că în această antologie apar 4 nume de  creatori arădeni: Florin T. Roman, Carina A. Ienășel, Geanina Iovănescu, Voichița Tulcan Macovei, trei dintre ei apar în capitolul de creație lirică, iar cea de-a patra persoană se circumscrie în sfera creației epice.

Prefața antologiei este realizată de Al. Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană-Română de Știință și Artă și președintele național al Ligii Scriitorilor Români, acesta sesizează că toate „antologiile editate de scriitoarea Ligya Diaconescu formează o istorie a literaturii române ce se scrie din mers sub ochii cititorilor, un omagiu adus graiului românesc, dulce ca mierea sau ca laptele mamei, iar literatura noastră este melodia bătăii inimii pe care o ascultă iubirea ce se numește suflet”, continuând ideea se remarcă faptul că actul creator adună în sinea sa frământarea, zbuciumul lăuntric, șlefuirea, iubirea și dulcele grai.

În sfera creației nu ar trebui să existe nici reguli, nici circumstanțe, ci libertatea creației să devină singura regulă care să stea la baza procesului de creație, fiindcă regulile sunt cele care îngrădesc  sentimentele, fluxurile și intensitățile trăirilor și grăirii. Ca o monedă care să deslușească creațiile antologiei „Limba noastră cea română”, am putea elucida, ca esență, metafora libertății în exprimare și puritatea actului creator. Folosind conceptul de creator și creație, doresc să subliniez că orice act creator nu implică  doar omul ca entitate fizică și existențială, ci îl definește ca pe o creație a unui Creator suprem, un Creator  și un creat, iar creația  literară se îmbină cu harul divin, venit dinspre Creator, și munca omenească, sufletească și trupească(efortul creator). Din punct de vedere religios, suntem rezultatul creației divine, însă fiind creați, avem libertatea de a deveni și creatori – iar lumea pe care omul o poate crea este lumea artistică – lumea creației literare.

Aș concluziona prin ideea că noi suntem creația unui creator divin, însă la rândul nostru devenim creatori ai unei altfel de creații pământești.

  Geanina Iovănescu

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...