Menu

CONSTANTIN IORDAN – Consțanta – poeme / Toamna 2018

 

Toamna 2018

 

Iar e toamnă, înc-o oară,

În livadă și-n cămară,

Greierele și furnica

Simt cum scade ziulica.

 

Iar e toamnă ca-altădată

Și săracă și bogată,

Greierași, furnici buluc

Defilează și se duc.

 

Iar e toamnă, cosmo-lege,

(Cine, ce și cât culege?)

Că din joacă și cântare

Nu faci pâini pentru iernare.

 

Iar e toamnă pe planetă

Cu rod fără rogvinietă,

Iar pe ramuri și pe stradă

‘nmuguresc fulgi de zăpadă.

 

Iar e toamnă, noaptea crește,

Frunza se îngălbenește,

Plajele-s deja pustii,

Bruma-adoarme peste vii.

 

Iar e toamnă, vânt și ploaie,

Bobul „fierbe” în butoaie,

Iarna semne penale

Iar școala „extemporale”.

 

Iar e toamnă și-i de bine

Peste casele creștine

Ce au în cămări „oglinda”

Bunăstarea și colinda.

 

Toamna

 

Vine toamna,tunde glia,

Dojenește ciocârlia,

Vrednicește gospodarul

Să-și umple cu rod hambarul.

 

Peste câmpuri vine iară

Antipod de primăvară

Nu cu muguri ci cu bob

Care-ajunge-n bute zob.

 

Vine toamna, frig și ploaie,

Frunza în rugini se-nmoaie,

Ziua-n totul se comprimă

Iar trăirea se deprimă.

 

Vine toamna dar bai nu e

(Suntem integrați în U.E.)

Și până la primăvară

Vine iarna temerară.

 

…Vrem nu vrem, cu promoroacă

Toamna rolul și-l rejoacă

De la sân la țintirim

Și ne-ndeamnă s-o iubim.

Constantin Iordan

 

 

Valențe vocalice pentru „h”

E râsul omenesc  răspuns

La un mesaj cu miez ascuns;

…Istoria va consemna:

Johanis-itul „ha – ha – ha”.

 

E râsul omenesc o stare,

O cerebrală-mbrățișare;

…Da-n pumn de neuitare stă

Băse-lizatul…„hă – hă – hă”.

 

E râsul un răspuns ad-hoc

La vorbe prinse într-un joc;

Tandem cu poantele din zi

Și cumințelul „hi – hi – hi”.

 

E râsul deseori amar,

Rostogolit într-un pahar

Din care muza zice-„așe”:

„Ce bine e!” și „he – he – he”!

 

E râsu-n circ, răscumpărarea

La cât de încordată-i starea;

Circarii bat un „apropo” ,

Arena râde: „io – ho – ho”.

 

Adeseori avem o stare

De convorbiri cu răzbunare

Și cu mesaj în limbă nouă:

„Huo – huo – huo”, rușine vouă! 

 

…„Râsul-râs” e ca o pâine

În speranța pentru mâine;

Când vine „norocul mare”

„Iu – hu – hu ” e o strigare.

 

…E râsul, veșnic dumicat,

Un subiect și predicat,

Și-n orice clipă – își află rostul;

Cu „hâ – hâ – hâ”, arată…„prostul”.

 

Epitaf

Îmi fac bagajul ,toamnă dragă,

În copârșeu nu iau nimic¸

Cu mintea și coloana-ntreagă

Îs universul cel mai mic.

 

  Constantin Iordan

 

 

 

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...