Menu

De Centenar, în orașul celor doi cioplitori cosmici : Brâncuși-Cănăvoiu

Imagini pentru tg jiu colaj foto centenarImagine similară

De Centenar, în orașul celor doi cioplitori cosmici : Brâncuși-Cănăvoiu

Rodica P. Calotă

Două mari evenimente au însufleţit meleagurile trupești și sufletești ale Gorjului, acest defileu spiritual prin care cultura converge spre eternitate : unul dedicat marelui sculptor Constantin Brâncuși, altul, marelui umorist gorjean, Ion Cănăvoiu ; de o parte, sintaxă în piatră, de cealaltă, sculptură în cuvânt . După cum ne informează presa locală și naţională, Centrul de Cultură „Constantin Brâncuşi” şi administraţia locală din Târgu Jiu au organizat, în perioada 24-28 octombrie, Colocviul Internaţional „Brâncuşi”, cu titlul „Ansamblul Monumental Brâncuşi, Târgu Jiu-80 de ani”, eveniment  dedicat împlinirii a 80 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental ridicat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, la care au participat reputaţi cercetători din spaţiul european şi naţional, expoziţii de artă, lansări de carte şi film, precum şi Gala Premiului Naţional Brâncuşi,  Colocviul s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedintelui României: „Evenimentul închinat ansamblului monumental va constitui un omagiu adus lui Constantin Brâncuşi a cărui operă a marcat creaţia artistică a secolului XX, devenind un punct de reper pentru arta modernă şi contemporană. Prin intermediul acestui eveniment cultural aniversar, se oferă comunităţii naţionale şi internaţionale o nouă percepţie asupra reprezentativităţii şi unicităţii ansamblului brâncuşian, a valorii sale universale, în contextul recentelor cercetări întreprinse de specialişti şi a numeroaselor studii ştiinţifice apărute în existenţa de 80 de ani a operei”, au transmis reprezentanţii Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”.

Celălalt eveniment, care s-a derulat în paralel cu primul, nu este deloc mai lipsit de importanţă, fiind dedicat unui om de cultură, care a impus un stil specific acestei zone cu « oameni de piatră », care « vorbesc cu munţii », până ce luceferii alunecă în jgheaburi… Este vorba despre

Festivalul Internaţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, Ediţia a XXVI-a în perioada 26-28 octombrie la Târgu-Jiu şi Runcu, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, după acest program :

Vineri, 26 octombrie 2018

–                   Orele 9-13, Sediul CJCPCT Gorj- Lucrările Juriului Naţional

–                   Orele 18.00, Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu – Întâlnire cu umoriştii gorjeni, membrii Juriului şi invitaţi

Sâmbătă, 27 octombrie 2018

–                   Orele 11.00- Muzeul Judeţean Alexandru Ştefulescu

–                   Lansare de carte Elis Râpeanu. Lansare reviste de umor “Hazul” şi “Hohote”. Lansare număr aniversar al revistei “Ceaşca de cafea”. Responsabili de număr: Spiridon Popescu, Marian Dobreanu, George Drăghescu

–                   Lansarea Catalogului Salonului Internaţional de Caricatură

–                   Vernisajul Salonului Internaţional de Caricatură şi Fotografie Satirică, ediţia a VII-a. Participă: Aurelian Iulius Şuţă , Cristinel Vecerdea, Gabriel Bratu, Marian Avramescu (România), Alexandru Dimitrov, Alexei Grabco, Valeriu Curtu (Republica Moldova), Krasimir Kotsev, Veselin Zidarov, Svetlin Stefanov (Bulgaria). Curatori: Aurelian Şuţă, Teodor Dădălău

–                   Turnir epigramistic

–                   Orele 17.00, Esplanada Victoria Târgu Jiu- Aleea Artiştilor: Realizare portrete satirice de către caricaturiştii Aurelian Iulius Şuţă-ŞAI, Cristian Vecerdea, Marian Avramescu.

Duminică, 28 octombrie 2018

–                   Orele 10.30, Bâlta-Runcu

–                   Spectacol prezentat de formaţii artistice din Runcu. Gala Laureaţilor a celei de a XXVI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Umor Ion Cănăvoiu. Acordarea premiului pentru literatură “Ion Cănăvoiu”. Agapă umoristică.

Juriul Festivalului:

–                   Preşedinte: Nicolae Dragoş

–                   Membri: Horia Gârbea, Elis Râpeanu, Petre Gigea, Alexandru Păsărin, Aurelian Iulius Şuţă, Marian Dobreanu, Spiridon Popescu, Ion Popescu-Brădiceni

–                   Secretar: Dan Popescu

–                   Responsabili program: Dan Popescu, Daniela Gapşea, Teodor Dădălău

Parteneri: Consiliul Local şi Primăria Runcu, Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”, Şcoala Populară de Artă, Grupul de publicaţii „Flacăra”, Liga Culturală „Fiii Gorjului” Bucureşti

Premiul l acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj – Nichi Ursei din Râmnicu Vâlcea; Premiul II acordat de CJCPCT Gorj – Gheorghe Bâlici din Chișinău; Premiul III acordat de Liga Culturală “Fiii Gorjului” şi Grupul de Publicaţii “Flacăra” Bucureşti – George Eftimie din Buzău; Premiul special epigramă, oferit de CJCPCT Gorj prin redistribuire- Nicolae Bunduri din Brașov. Sectiunea fabulă: Premiul I acordat de CJCPCT Gorj- Calotă Rodica din Târgu Jiu; Premiul II acordat de CJCPCT Gorj- Vasile Larco din Iași; Premiul III acordat de Liga Culturală “Fiii Gorjului” şi Grupul de Publicaţii “Flacăra” Bucureşti- Any Drăgoianu din Țânțăreni-Gorj. Secţiunea proză scurtă: Premiul I acordat de Consiliul local şi Primăria Runcu – Lazăr Popescu, Tg. Jiu, Gorj; Premiul II acordat de CJCPCT Gorj prin redistribuire – Gheorghe I. Gheorghe din București. Secţiunea parodie/poezie umoristică: Premiul I, acordat de Consiliul local şi Primăria Runcu- Ion Moraru din Galați. Secţiunea caricatură: Premiile I și II nu au fost acordate; Premiul III, acordat de Liga Culturală “Fiii Gorjului” – Georgică Ștefănescu din Pitești. Premiul anual pentru literatură “Ion Cănăvoiu”, acordat de Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”, unui scriitor gorjean, pentru volumul anului – Daniel Murărița din Târgu Jiu. Mai trebuie menţionat şi faptul că juriul ediţiei din acest an a festivalului este prezidat de scriitorul Nicolae Dragoş, iar ca membri figurează: Horia Gârbea, Elis Râpeanu, Petre Gigea, Alexandru Păsărin, Aurelian Iulius Şuţă, Marian Dobreanu, Spiridon Popescu şi Ion Popescu-Brădiceni. Responsabili de program au fost:Teodor Dădălău, Daniela Gapşea şi Dan Popescu. Directorul Festivalul internaţional de umor“Ion Cănăvoiu” ediţia a XXVI-a,25-28 octombrie 2018: Ion Cepoi, manager CJCPCT Gorj.

Acești doi titani se asemănau prin pasiunea pentru a descarcera idei, de a le reda libertatea, după operaţiunea de șlefuire, luptând fiecare cu materialul ales, pentru a înălţa pământul în soare, fie el și “cu dinţi”, în fabulele lui Ion Cănăvoiu, a cărui luptă cu ”bolovanii” nu e cu nimic mai ușoară sau mai lipsită de importanţă în cetate. De-ar fi să cităm doar câteva dintre creaţiile genului în care a excelat maestrul, și tot n-am putea să nu remarcăm inteligenţa artistică, incisivitatea și efervescenţa care l-au făcut pe olteanul Cănăvoiu nemuritor:

Epigrama – gen minor?

Un pixulist cu ifose şi ticuri
M-acuză că-mi pierd vremea cu nimicuri.
El nu ştie că nu-i deloc uşor
Să fii mereu major, în gen… minor!

Interesul pentru soarta românului în Europa vine din vremea luptătorului cu pana, Mihai Eminescu, marele nostru romantic, dar luptător acerb pentru Marea Unire, chiar dacă lupta pe un câmp politic spuzit de scaieţi, așa cum unii dintre politicienii actuali nu reușesc să fie, oricât și-ar dori. De la Luceafăr încoace, multe straturi de vopsea a suportat cerul românesc, dar schimbări majore nu s-au produs. Iată dovada peremptorie că încă flămânzim după normalitate, după demnitate, în lupta dusă cu armele epigramistului :

Noi şi Europa

Ne găsirăm, hopa-ţopa
Când domol, când răspicat,
Să intrăm în Europa.
Vorba e: în ce-am intrat?…

 

 

„Minunile” economiei de piaţă

Cu sfinţii nu mai sunt probleme.
Guvernul face-acum minuni,
Ne-a creştinat pe toţi: de-o vreme
Trăim în post şi-n rugăciuni!

Victorie !

Ieri înjuram cu pumnii strânşi la gură
Să nu ne-audă o lepădătură.
Dar a venit şi marele succes:
Azi înjurăm pe faţă. Şi… mai des!

Duel?

Că mă-njură-n gura mare,
Mulţumit sunt şi cu-atâta.
Luptă omul cu ce are:
Eu – cu spada, el – cu bâta!

1959

Am tras cu tunu-n cai atunci,
Că prea ne ajutau la munci
Şi-n locul lor, mereu mai rari,
Ne procopsirăm cu… măgari!

Acestea două le-am invocat gândindu-mă la dna Ligya Diaconescu « Doamna Limbii Române », în lupta cu balaurii orânduirii care, după ce că ne-au privat de hrana fizică, ne mai privează și de hrana spirituală, insultând-o pe aceea care a adus timpul și energia drept ofrandă pe altarul limbii române, pentru a institui sărbătoarea naţională « Ziua Limbii Române », pe 31 August.

Unui senator care tace

Iată, mi-a căzut o fisă,
Doar pe el nu-l poartă valul.
Ştie că doar gura-nchisă
Ţine bine caşcavalul.

Recurs

Poate pare cam obscură,
Însă asta-i teama mea:
Nu de-acela ce mă fură,
Ci de cel ce vrea să-mi dea!

Vremuri

Oricum o dai, oricum o-ntorci,
Se schimbă lumea, vrei nu vrei.
Ieri pâinea o dădeam la porci
Azi n-o mai dăm, că ne-o iau ei.

Sătul de lupta zadarnică, donquijotescă, umoristul își află acedia sau ataraxia, întocmai ca Hyperion, în încheierea celebrului poem eminescian : « Trăiţi în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece,/ Iar eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor și rece. » În varianta lui Cănăvoiu :

Vivat libertatea

Sunt liber de la tălpi la gât –
În rest, e totul mizilic.
Nu vreau să spun decât atât:
Că nu mai vreau să spun nimic!

Iar, ca să mai demonstrăm că geniul poate fi suspectat de orice, afară de orgoliu, n-avem nevoie decât de această ultimă epigramă, invocată în acest demers :

Moravuri artistice

Lipsit de oarba vanitate,
Da Vinci nu-şi semna pictura.
Acum primează, din păcate,
Nu opera, ci… semnătura!

Reverberaţiile acestei teme s-au tradus, în meditaţiile mele, prin epigrame și fabule, dar, fiindcă premiul acordat de juriu a fost pentru fabule, voi reliefa, opinia mea, printr-o epigramă remarcată de dna Elis Râpeanu, singura femeie doctor în epigramă, și prin cele cinci fabule, sentimentul care pune stăpânire pe noi atunci când incompetenţa care « se descurcă » e ridicată la rang de calitate :

Motto-ul meu : Se vede mai bine cu ochii închiși.

Ziua Curăţeniei

Ne străduim cumva și noi,

Ţara să ne-o păstrăm ţara curată:

Scăpăm, adesea, de gunoi,

Dar de gunoaie, niciodată !

 

Povestea porcului(actualizată)

 

A trecut  furtuna peste sat,

Podul, șubred,  a fost dărâmat ;

A spus atunci o vrăjitoare

Că  porcul poate să-l repare.

S-au strâns, ad-hoc, vreo câţiva grauri,

De capodopere vagi fauri,

Şi-au declarat că ei sunt sceptici,

Că porcii-i par cam epileptici,

Că ar avea mai multă pompă,

De-ar merge-un elefant, că-n trompă

Ar sta puterea constructivă,

Sau, cel puţin, cea constrictivă,

Dar, cum plecă, așa se-ntoarse,

Văitându-se că îi sunt stoarse

Puterile, inteligenţa,

Că l-a surprins impertinenţa

Acelui care legiuiește

Cine pe cine păcălește,

Şi care, cui să-i sufle-n ciorbă,

Cât despre ajutor, nici vorbă!

Au decis, atunci, că-i de bon ton

Să meargă-un animal autohton :

Un bizon, un bou sau chiar un cal,

Cel mai prezentabil animal,

Dar s-au întors și ei, se pare,

Cu cozile între picioare.

Vulpea, enervată, le-ar fi spus

Celor ce, învinși, priveau spre-apus :

-Eu cred că destul am așteptat,

Vreau să plece porcul la Palat !

Cum, din nămol, l-au smuls degrabă,

Nu-și mai vedea râtul, de treabă :

Primit cu-alai, chiar de la scară,

A rezolvat tot până- n seară.

Surprinși de-așa realizare,

I-au adresat o întrebare:

De ce ei n-au putut să facă

Ce-a făcut unul scos din cloacă ?

-Peste tot pe unde am trecut,

Meritul mi-a fost recunoscut

Şi n-a trebuit să am idei:

La Palat sunt toţi colegii mei!

Morala

Dacă te afli în dilemă

Şi n-ai soluţii la problemă,

Mintea, în zadar, o să  ţi-o storci,

Dacă n-ai relaţii printre porci !

 

Capra promovată

Bine hrănită prin pășuni,

O capră a făcut minuni,

Fiindc-a umplut o găleată

Cu lapte și-a fost promovată

Instant, în staulul bovin.

Vacile s-au mirat puţin

De evoluţia căprească :

-Poate,-ntre timp, o să mai crească,

Şi-au explicat ele măsura,

Umplându-i, și ei, cu fân, gura.

Capra-ncepu să facă nazuri,

C-a dat peste așa necazuri :

-Eu numai muguri am mâncat,

N-am pus pe limbă fân uscat,

Mi-ar mai lipsi, peste vreo lună,

Să-mi pun potcoave, ce,-s nebună ?

Neștiind însă-n ce să creadă,

Se ţinea, totuși, de cireadă :

-Azi, unde mergem, fetelor ?

-Mergem în sat, la coafor!

-Un coafor al vitelor,

Credeam c-aveţi doar abator?!

-Vai, în sfârșit, mi se arată

O specie emancipată,

Dar pare tare obosită

Şi merge, bleagă, ca o vită!

-Drăguţă, zise cea păţită,

Vin de la montă și-s strivită,

Ne-au muls în cursul săptămânii,

În week-end, vor viţei stăpânii,

Hai, pune-ţi clopoţei de aur

Şi mergi, că-i rândul tău, la taur!

 

Morala :

În timp ce-o ascundea în fân,

Îi zise, blând, un un ţap bătrân :

-Când prea rapid ai promovat,

Ai grijă la ce-ai salivat,

Că, de rămâi însărcinată

Cu taurul, ești terminată !

 

Concurs de secretare

Într-o rezervaţie bizară

Boul căuta o secretară,

Că mai avusese o junincă,

Dar, cum se-nvăţase la palincă,

Încurca mesajele primite,

Se ţinea cu greu pe trei copite,

Cât despre telefoane, ce să spun :

Mugea săracul bou, ca un nebun,

Până-i făcea junca legătura,

Termina bugetul cu factura…

În rezervaţie când a ajuns,

Întâi, o antilopă i-au adus,

Apoi o zebră, o girafă, dar

Toate-ncercările-au fost în zadar:

Dacă-i sta-n putinţă, să aleagă

Una care viaţa să-i mai dreagă.

La toate, boul le găsea cusur,

Voia ceva mai graţios, mai pur

Decât o libelulă sau o stea

Să-i soarbă, din privire, dragostea,

Așadar, fiind cu neputinţă,

Să găsești asemenea fiinţă,

Boul nostru declară, spre seară,

Că se-ntoarce fără secretară.

Pe când să plece, auzi un glas

Şi, ca trăsnit, făcu-napoi un pas :

-Cum stăm uimiţi, ca niște sărăntoci,

Dar cine-i posesoarea unei voci

Care ne-a-ntors din drum, ne-a-ntors pe dos,

Cine-ar  putea cânta așa frumos ?

Eu sunt, stimate și iubite bou,

Rinoceriţa-nchisă în depou,

Până ce-mi fac șură pe măsură

Pentru adorabila-mi structură !

Mut de admiraţie,-atunci, boul

Își pupă, direct în bot, cadoul

Așteptat, de-atât amar de vreme,

Să-i rezolve grabnice probleme !

Şi-n timp ce lumea îi privea cu jind,

Plecară-n doi, mugind, rinocerind…

Morala :

Când participi la așa selecţii,

De la rinoceri poţi să iei lecţii :

Nu contează arta, nici cultura,

Ci contează cum te dai de-a dura !

 

Veta și tableta

Venind cu o tabletă, nea Mărin,

-Mi-a dat-o șeful, pentru-o zi, s-o ţin,

Îi spuse el soţiei sale, clar,

Răspund de ea, o am pe inventar…

-Ai grijă-atunci, nu te desparţi de ea,

Să nu ne-o fure, cumva, careva !

Așa că, încălzit c-un kil de vin,

O și luă la studiat puţin :

Norocul dădu buzna peste el,

Găsi, din prima, un fotomodel.

Cum picioare lungi și silicoane

Nu  găseai prin orișice cotloane,

Uită, pe loc,  de vechi îndatoriri

Şi, navigând pe apele subţiri

Ale ecranului  impertinent,

Uită și că nu-s bani de-abonament,

Nici de mâncare, nici de tratament

Şi aţipise, legănat de-un vis,

Dar, cum amorul trece prin stomac,

Se deșteptă, să-i afle, burţii, leac;

Cu deznădejde-n rafturi căutând,

Trântind, bodogănind și înjurând,

Își trezi, din somn profund, consoarta,

Să-l hrănească, nu să stea ca moarta!

Ea însă îi zâmbi, zicând prin somn:

-Iubite soţ, servit ești ca un domn,

Cât timp te-ai odihnit,epuizat,

Pe WatsApp iute cina ţi-am postat !

Morala:

De le pari, ţâfnoșilor, banală,

Vindecă-i cu- o cină virtuală !

 

 

 

 

 

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...