Menu

Mariana Popa-Potaisa /SĂMÂNȚA DIN CARE A RĂSĂRIT ACEST POPOR…

„Dați-i lui Eminescu ceea ce i se cuvine: neuitarea”.

Ștefan Radu Mușat

            Se cuvine să ținem flacăra aprinsă întru omagierea celui care a nemurit neamul românesc

prin geniala lui pană, Mihai Eminescu, al nostru pe vecie.

În aceste vremuri neclare prin tumultul lor în a tăgădui marile valori, este onorant să îl  prezentăm

prin puterea cuvântului scris, pe cel ce a dăruit strălucire limbii române „dulce ca un fagure de miere.” Chiar să ne facem un cult pentru a-l slăvi pe cel care a turnat în formă nouă limba veche și înțeleaptă. Eminescu rămâne de neatins în viață ca și-n moarte. El a devenit simbolul culturii române.

Chiar de ziua nașterii lui serbăm „Ziua culturii române” Aș afirma că Eminescu este România. El definește un popor, și anume, poporul român. În sufletul poetului a vibrat în permanență sufletul românului.

            Tudor Arghezi( 1880-1967) a scris despre Eminescu: „ A vorbi de poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă. Nu poate să ajungă vorba până al el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă și să legene, din depărtare, delicata lui singuratică slovă”.       …Pășiți încet cu grijă tăcută, feții mei/ Să nu-i călcați nici umbra, nici florile de tei/ Cel mai chemat s-aline, din toți, și cel mai teafăr/ Și-a muiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”/. (Inscripție pe amfora Lui).

            Constantin Noica susținea și scria:„Cu numele lui magic deschidem toate porțile spiritului.”

Mihai Eminescu și-a iubit din toată fibra lui țara și poporul din care a venit. Când era redactor la ziarul „Timpul” din 16 aprilie 1878 scria: „ Sămânța din care a răsărit acest popor e nobilă și  poporul nu va pieri decât atunci când Românii vor uita noblețea seminției lor”.

            Istoria literaturii păstrează un loc aparte corespondenței prin scrisori a marelui poet cuprinse în volumul XVI din OPERE COMPLETE, editate sub egida Academiei Române. Documentar, coordonat de Dimitrie Vatamaniuc și  publicat în anul 1989 a fost oferit domeniului public.

 Am ales două scrisori cu această ocazie a Zilei Culturii Române, considerând că vor stârni interesul

pentru iubitorii lui Eminescu în ideea de-al cunoaște mai bine. Familia a fost pentru poet un sprijin moral și un cadru de respect deosebit.

            Scrisori selectate din corespondența lui Eminescu :

.De la București27

 [surorii sale Harieta, în6 feb. 1880, la 30 de ani][București, 6 februarie 1880]c

Dragă Harieta,

Iartă-mă, puiule, dacă nu pot veni după chemarea ta la Iași, dar, cum au căzut sărbătorile pe dos, am avut atâta de lucru zilele acestea încât nu m-am putut urni din loc. Ba mi-am legat cărțile în teancuri, ca să mă mut, ba mi-am căutat casă, și pe lângă toate acestea mai sunt bolnav și trupește, dar și mai mult sufletește. Ca și când n-aș voi de ciudă sau de îndărătnicie, așa imputări1mi se fac, poate … poate pentru ca să se mântuie, știu eu? Observă-i doamnei Veronica Micle2 că între scrisorile ce i s-a trimis din partea unui om este una în plic care trebuie arsă și pe care acel om n-a îndrăsnit s-opuie pe foc.Pentru ce nu scriu acasă, știi tu — mai târziu, când mi-o da mâna, scriu. Altfel poți zice tatei tot ce vrei tu, că mă aflu bine și sănătos, că sunt fericit — ce vrei. Ce nevoie are el să-și bată capul cu grijile mele, ce nevoie să știe câte sufăr. Alții nu înțeleg, dar el ?Matei/ s-a însurat ieri. Mi-a trimis o invitație prin poștă, pe care am primit-o abia azi după amiazi. Dacă-i scrii, scrie-i că-l felicit — eu n-am nici vreme nici dispoziție; și nu voi avea-o mult timp de a mă ocupa de aceasta.Te sărut și te rog să fii cuminte și iartă-mă că nu pot veni. Aș fi dorit din tot sufletul să te văd, dar mi-e cu totul peste mână. Poate la toamnă… Dar să nu mai vorbesc, nu de toamnă, ci nici de ziua de mâni … Lumea-i schimbăcioasă și toate visurile noastre și nădejdile sunt făcute ca să se spulbere în vânt. Toamna anului e una pe an, apoi [î]i urmează primăvară. Toamna vieții vine fără să știi când, nici de unde… numai vezi că totul a trecut pentru a nu se mai întoarce. Ș-atunci se simte omul bătrân, foarte bătrân, și ar vrea să moară.E mult de atunci, Harietă, de când eram mici de tot și ne spuneau moșnegii povești. Povești sunt toate în lumea asta.

 Al tău Mihai

1. „așa imputări mi se fac”- Veronica îl chema mereu la Iași și îi reproșa faptul că nu venea să o vadă.

2. Veronica Micle (1850-1889) – poetă, iubita lui Eminescu, văduva rectoruluiȘtefan Micle. A fost o relație lungă dar tumultoasă, cu rupturi și reîmpăcări;28

separați de distanță – el la București, ea la Iași – se vedeau rar, în schimb purtau o frecventă corespondență.

Tatălui său, în18 mar. 1881, la 31 de ani]

București, 18 martie 1881Iubite Tată,M-am bucurat mult primind scrisoarea d-tale în versuri și m-am întristat asemenea aflând din ea că nu ești tocmai bine. Altfel și eu am avut acele friguri de primăvară atât de obicinuite în țară la noi. N-am răspuns numaidecât pentru că m-a apucat proclamarea regatului1pe dinainte și-n asemenea împrejurări noi, negustorii de gogoși și de brașoave, adică noi gazetarii, suntem foarte ocupați2. Aș dori din toată inima să vin acasă să vă văd, dac-aș găsi vrun om de încredere care să-mi ție locul, căci negustoria asta, pe lângă că n-aduce nimic, nici nu te îngăduie să închizi o zi două dugheana și să mai iei lumea-n cap, ci-n toate zilele trebuie omul să-și bată capul ca să afle minciuni nouă. Dac-oi putea scăpa, iubite tată, fie acum, fie la vară, vin desigur acasă. Îl rog pe Nicu să-mi scrie mai des și să nu se uite la aceea că nu-i răspund, căci, dacă am așa de puțină vreme de scris și dacă mi-e acru sufletul de cerneală și de condei, citesc totuși cu multă bucurie scrisorile ce le primesc de la d-voastră. Sărutându-ți mânile și dorindu-ți multă sănătate și voie bună rămân al d-tale supus fiu Mihai

1. „proclamarea regatului” – România a fost proclamată regat – și Carol I încoronat rege – în 14 martie 1881.

 2. „noi gazetarii, suntem foarte ocupați” – Eminescu era pe atunci redactor-șefla ziarul conservator Timpul și scria ziarul în bună parte el singur.

      A consemnat,

Mariana Popa-Potaisa

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...

Date de contact