Menu

MIHAI EMINESCU – CONTEMPORAN / Mariana Popa – Brașov

                MIHAI  EMINESCU  – CONTEMPORAN

Mariana Popa

Întreaga operă literară a lui Mihai Eminescu este contemporană cu toate generațiile, indiferent pe ce val al cascadei timpului s-ar afla.

„Ne întoarcem mereu la Eminescu, pentru că poezia lui nu s-a învechit” scrie în zilele noastre academicianul Eugen Simion.

Îmi propun să călătoresc pe aripi de timp. Sper să surprind modernitatea permanentă a scrierilor eminesciene.

„Pe cât se poate prevedea, literatura poetică română…și-a găsit în poetul

Mihai Eminescu  cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi,  va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veștmântului cugetării românești” spunea criticul literar Titu Maiorescu/1840-1917/, mentorul „Junimii”, membru fondator al Academiei Române.

În cartea dedicată marelui poet național, George Călinescu/1899-1965/ a scris: …„Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

Rămânând în aceași perioadă de timp, constatăm că Tudor Arghezi/1880-1967/ scria despre Eminescu: „A vorbi de poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă…Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă și să legene, din depărta-re, delicata lui singuratecă slovă…În poezia „Inscripție pe amfora LUI” ne îndeamnă: „Pășiți încet cu grijă tăcută, feții mei/ Să nu-i călcați nici umbra, nici florile de tei/ Cel mai chemat s-aline, din toți, și cel mai teafăr/ Și-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”.

Da, trăim în vremuri moderne, departe de epoca în care a creat Eminescu.

Sunt mulți iubitori, admiratori ai  poetului „Luceafărului”, dar sunt și detractori ai operei eminesciene. Întrebarea, de ce se neagă valoarea operei poetului?- este de prisos. Chiar Eminescu  a scris, cred, cu durere: „De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâșiem” /Iubire/. Poetul a răspuns pentru vremurile trecute în care a trăit dar și pentru cele de azi. Viitorul chiar, i-a fost în viziune. Poezia sa a fost și este legată adânc de poporul său, de natura țării sale cu codrii seculari, lângă teii înfloriți și fără soț, lângă  marea unde  și-a dorit să-și ducă somnul de veci, lângă orice mișcă în „țara asta”.

Eminescu este fiul secolului său, al prezentului și al viitorului prin ideile etern valabile. Știți care era salutul lui Eminescu? „Trăiască nația”!

Opera sa este apropiată omului contemporan al secolului XXI, a fost apropiată oamenilor secolelor XIX și XX. Versurile, lucrările, basmele lui reprezintă un vehicul între secole, profund popular, adânc românesc. În 1821, la doi ani după moartea poetului, Titu Maiorescu făcea o afirmație premonitorie: „ secolul următor-lui-Eminescu va sta sub semnul geniului său”.

Garabet Ibrăileanu/ 1871-1936/  a scris despre poetul național că este „ cel dintâi român în care s-a făcut fuziunea cea mai serioasă a sufletului daco-roman cu cultura occidentală.”

Coborâm pe treptele istoriei. Eminescu rămâne în conștiința românilor. Constantin Noica a consemnat: „Eminescu reprezintă omul deplin al culturii

românești….Cu numele lui magic deschidem toate porțile spiritului.”

Prof.dr. Zoe Dumitrescu-Bușulenga /1920- 2006  / afirma: „Lumina Lui, a Poetului, este veșnică pentru că actualitatea „ marilor” este eternă”.

N-aș vrea să-l uit pe Adrian Păunescu /1943-2010/. A făcut totul ca marele poet să fie cântat, și-n vremuri de răstriște, pe muzica lui Alexandru Zărnescu:

„Dacă unu și cu unu

Nu mai vor să facă doi

Eminescu este chipul

Infinitului din noi”.

 

De ce am întrerupe aici studiul despre  „continua” contemporaneitate a activității eminesciene?

Ca locuitor al Brașovului aș dori să mă opresc asupra vizitelor lui Eminescu la

poalele Tâmpei în momente istorice și în contextul unor evenimente deosebit de importante. Există mărturii brașovene în lucrările preotului profesor dr. Vasile Olteanu, director al Primei Școli Românești din Scheii Brașovului. Voi face apel la aceste izvoare. Nu împlinise nici 14 ani Eminescu, când a însoțit la Brașov în 1864, trupa de teatru a lui Fani Tardini Vlădicescu. Se juca piesa „Răzvan și Vidra” a lui B.P.Hașdeu. Tânărul poet juca rolul Ciobanului. Spectacolul a avut loc în sala renumitului liceu „Andrei Șaguna”. După un an, revine la Brașov, împreună cu alte 20 de persoane. Se susținea un spectacol în sala „Reduta”, la fel de renumită ca prima. Și astăzi se joacă aici piese de teatru. Eminescu a fost fascinat de obiceiul Junilor din Scheii Brașovului. Le dedică o poezie, apoi a urmat una dedicată lui Aron Pumnul, originar din județul Brașov. I-a fost profesor la Cernăuți. Vizitând Biserica Sf. Nicolae, Eminescu a fost cucerit de frumusețea locului și  a așezământului cultural. Scrie aici poezia „Învia-vor voievozii”. După trei ani, poetul revenea la Brașov cu trupa lui Mihai Pascali. S-au jucat mai multe spectacole cu piesele „Mihai Viteazul după bătălia de la Călugăreni” și piesa „Moartea lui Mihai Viteazul la Turda” de C. Harlepiu. Această piesă a fost păstrată în fondul vechi de carte din Scheii Brașovului. În aceste împrejurări, tânărul poet l-a cunoscut pe George Ucenescu, compozitorul melodiei imnului național „Deșteaptă-te  române”. Animat de sentimente patriotice resimțite cu putere în orașul din centrul țării, poetul dedică un poem celebru lui Andrei Mureșianu,  brașovean de origine.

Ce este interesant? Faptul că a continuat prietenia cu brașovenii și la Viena în

cadrul societății „România” condusă de Pandele Dima, fratele compozitorului

George Dima.  Gândiți-vă că după un secol, la Brașov este adus sicriul  marelui diplomat Nicolae Titulescu, reînhumat/ 1992/ lângă Biserica scheiană Sf. Nicolae, după dorința exprimată în Testamentul bine cunoscut.

Duhurile marilor iubitori de țară își continuă lecția de patriotism și la Brașov.

Istoria ne leagă pe toți de glia românească. De valorile ei.

Țara întreagă îi păstrează vie amintirea lui Eminescu. Prin sărbători legale, spiritul eminescian revine an de an mai puternic la 15 ianuarie-Ziua culturii naționale- și la 15 iunie-comemorarea lui. Cred că dorul de Eminescu nu este saturat doar la evenimentele acestea. Memoria lui ar trebui omagiată  mereu prin flori depuse de reprezentanți ai tuturor generațiilor la statuile și lucrările- bust- prezente în țară. Știți ce ar însemna câte o floare lângă fiecare statuie din cele 40 existente în țară? Un exemplu de necontestat pentru generațiile viitoare, o mângâiere pe sufletul fiecărui român de bună credință. Material? Nimic! Parcurile s-au răspândit peste tot și oferă o posibilitate facilă.

Întreaga lume civilizată îl respectă pe Mihai Eminescu. Există în Europa cinci

statui, în Canada-trei, în Venezuiela-una și în SUA – una, de curând. Este important că se ridică statui ale marelui nostru Eminescu și în contemporaneitate.

Cu bucurie am constatat că există în unele școli proiecte denumite „Eminescu și

contemporaneitatea”. Se pare că  valorile poporului român  sunt perene.

Cred că și  mormântul lui Eminescu din cimitirul Bellu, ar putea fi un loc

de pelerinaj pentru turiștii din toată țara. Am participat cu pioșenie la  lansarea unei antologii de poezie dedicată marelui poet la mormântul lui. Dacă inițial mi-a creat fiori, în timpul recitării poeziilor am simțit o pace interioară deosebită.

Din fericire  spiritul lui Eminescu reînvie printr-o activitate  deosebită  în cadrul minunat al Congresului Mondial al Eminescologilor, organizat în anul 2018 la Chișinău de către acad. Mihai Cimpoi prin Academia de Științe a Moldovei. Au participat de la noi exegeți, traducători și comentatori ai operei eminesciene.

Nu pot să închei această lucrare fără a-l cita pe Eminescu „rugându-se”:

…         „Fii scut de întărire

Și zid de mântuire

Privirea-ți adorată

Asupră-ne coboară

O, Maică Preacurată

Și pururea Fecioară

Marie!

„Rugăciune”

 

 

 

Mariana Popa   – Brașov

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...