Menu

MISTER – DE LA CROAZIERA PE NIL PÂNĂ LA MAREA ROȘIE – pe urmele lui Moise.

    Despre Egipt am mai scris. Am pătruns în trecutul lui, în legendele despre faraoni, despre  priveliștea  tulburătoare a deșertului, despre Cairo, Luxor, Karnak și mormântul lui Tuttakamon. Acum voi plonja în atmosfera Egiptului pe calea apei.

Pe Nil, o adevărată „autostradă” a Egiptului Antic. Atât faraonii, cât și negustorii traversau apele Nilului spre restul teritoriului. Se spune că oamenii din vechiul Egipt își luau bărcile și pe Lumea Cealaltă. Am avut bucuria să calc aceste ținuturi și să plutesc pe ape. Impactul cel mai puternic? Croaziera pe Nil ! După ce am respirat aerul tropical șideșertic pe Valea Regilor, la Piramide și la Sfinx, a venit rândul respirației umede. Binevenită, atmosfera umedă a valurilor ! Se spune că Egiptul este „Mama Lumii Turistice”. Grupul nostru, de la Camera de Comerț și Indusrie Brașov, era mândru de
misiunea economică la care participam. Mi se împlinea o dorință adâncă și misterioasă.
Seară. Porneam cu trenul din Cairo spre Aswan. Trenul era sub pază militară. Traseul necesita asigurarea călătoriei în bune condiții. O noapte întreagă am călătorit pe șine. Ziua ne-ar fi transformat în ființe de apă. Deshidratarea și-ar fi făcut „ plăcerea sadică”.
Străbătând drumul lung spre baraj am avut ocazia să văd viața, greu de imaginat a oamenilor de rând. Zic, oameni de rand? Erau niște ființe slabe, chiar foarte slabe. Casele? Fără acoperiș! E adevărat că plouă rar. Vedeam în camerele de sus dacă existau,mobilierul sărăcăcios. Suferință! Tristețe! Sunt sentimente pe care încercam să le reprim.
În jurul orei 10,00 ajungeam la Aswan, la Marele baraj. A fost construit între anii 1960—1971, cu ajutorul Uniunii Sovietice, care a oferit fonduri și expertiză.Se spune că pentru realizarea acestui baraj –Saad al-Ali-, care rivalizează cu orice construcție din vremea faraonilor, a fost nevoie de materiale de construcție în cantitate de 20 de ori mai mare decât cea care s-a folosit la ridicarea Marii Piramide. Victime? Au fost! Peste 350 de oameni care și-au pierdut viața. E împortant să știm câte persoane au lucrat la ridicarea Marelui Baraj. Peste 35ooo ! Și terenul cultivabil al Egiptului a crescut cu 30%. Am văzut cum a înaintat câmpia să-și recucerescă teritoriile. Acum era cotropită de vegetație.
Centrala electrică a barajului produce energia electrică în cantitate dublă. Ne-am speriat cu toții când ni s-a relatat că dacă s-ar rupe barajul, ar fi o tragedie cumplită. Pur și simplu: „mutarea Egiptului” în Marea Mediterană! Doamne Ferește!
Am văzut și monumentul care a fost ridicat în slava prieteniei egipteano- sovietică. Am constat că se vorbește curent limba rusă în Egipt. Există emisiuni TV pentru etnicii ruși rămași acolo după terminarea barajului.
Plecăm de la Aswan spre Cairo pe Nil cu vasul de croazieră „Nile Story”.
Lungimea totală a fluviului este de 6671 Km. E cel mai lung fluviu din lume. Mie mi se părea că toate cuvintele auzite erau scoase de valuri. O asemenea plimbare pe Nil ne-a dăruit o experiență puțin aventuroasă, dar și de mare cultură. Am vizitat Templul Philae aflat pe o insulă în mijlocul Nilului, Templul Kom Ombo, localitățile Edfu, Luxor, Karnak. Am plutit, pe cel mai lung fluviu, trei zile și trei nopți. Am servit masa, am făcut plaje în luna februarie, ne-am relaxat pe vaporul egiptean bucurându-ne de peisajele din natura prietenoasă chiar în lună de iarnă la noi. Mă temeam să nu destram un vis visat demult. Soarele de februarie era blând și ne dăruia sus pe punte raze colorate. Un curcubeu de raze, cum n-am mai văzut! În toate diminețile petrecute pe vapor, natura radia de culorile solare. Verde, violet, albastru. Seara, aceste culori îmi aduceau somnul,mai repede. Închideam ochii, le revedeam într-o liniște siderală. Ziua, priveliștile alergau în sens invers, vaporul le „alunga” înapoi spre baraj. Sufletul meu se dilata. Trebuia să cuprindă totul. Surpriza a fost mare când am ajuns la Ecluza de pe Nil.
Doamne! Ce minune a tehnicii! Zeci de vapoare așteptau „ să coboare” trepte pe fluviu.
Minunat mecanism ingineresc! Ecluza? O minunată „scară pe ape” în valuri jucăușe, disciplinate artificial.
Am trăit zile minunate pe locurile unde faraonii au scris istoria, unde s-au trezit pasiuni pentru enigme. Am participat și la o serată egipteană pe vapor. Am făcut plăcerea gazdelor. Ne-am îmbrăcat în rochii tradiționale- gealabeea. Am ascultat muzica egipteană. Era în consonanță cu marile piramide, ca mesaj muzical. Aveam emoții. Urma să plecăm spre Hurgada cu autocarul. Aveam antemergător și însoțitori înarmați.
Străbăteam deșertul unde existau destule pericole. Chiar de la oameni-hoți.
Dacă priveam cu atenție vedeam, cu adevărat, nisipul ca pe o mare întinsă. Galbenă, mișcătoare. În Egipt, nisipul se întinde pe alocuri, până la țărmul Mării Roșii.
Spun pe alocuri, doar existau și stațiuni minunate. După ce am străbătut sute de Km. de la Cairo prin Sahara până la Hurgada, am apreciat în mod deosebit frumusețea stațiunii plină de verdeață și de posibilități de distracție. În fața hotelurilor există ronduri de flori ca într-o climă temperată. La venirea turiștilor apar „temuții războinici” ai deșertului.
Călare pe cai. Ne oferă ocazia de a face poze cu ei, desigur, contra cost. Ating litoralul însorit. Privesc valurile Mării Roșii. Le admir! Culoarea lor mă fascinează.
Albastru, turcoaz. Aflându-mă aici mi-a venit în minte, automat, legenda lui Moise, care a despărțit cu toiagul, apele Mării Roșii. Privesc în zare. Tresar! Mă aflam într-un loc biblic. Văd oameni plutind pe valuri. În picioare. Apa era sfârtecată de turiștii, care făceau schi nautic. Ni se oferă ocazia de-a face scuba diving și snorkeling, adică scufundări cu sau fără tub de oxigen. Ne-am îndepărtat rapid de acel loc. Doar tinerețea era eroina zilei. Își chema susținătorii. M-a încercat un sentiment omenesc. De frică! Dar, n-am părăsit litoralul Mării Roșii. Ne-am aventurat în explorarea recifelor de corali bântuite de pești colorați. Nu, nu ne-am scufundat! Ne-am urcat într-un vapor cu podeaua de sticlă Am văzut adâncurile fascinante ale unei ape bogată în recife de corali înfrățite cu pești multicolori.
Da! Chiar am făcut o mică croazieră pe Marea Roșie! Ni s-a oferit, la alegere, un interval orar, care ne-a permis să plutim pe valuri în timpul refluxului. Mă minunam cum scade nivelul apei. Vaporul s-a oprit la un moment dat. Nu mai putea naviga. Am coborât cu picioarele în apa mării. Nivelul ei era la genunchii mei. Am prins curajul de-a mă depărta de vapor. Mi-am adus, din nou, aminte de povestea lui Moise, personajul biblic. Dar, timpul de staționare era calculat. Începea fluxul. Venea pe nesimțite, la început. Apoi am văzut cum, vaporul nostru se ridica, tot mai sus pe valuri. N-am să uit niciodată această experiență. Am văzut cum marea era stăpânită de natură. Mi se părea că fac parte dintr-o poveste frumoasă. Am trăit clipe magice. M-am trezit brusc. Auzeam vorbindu-se ruseștela comandamentul navei. Atunci am aflat amănuntele despre rușii participanți la construirea barajului. În ziua următoare, vizitând orașul am văzut firmele magazinelor scrise în limba rusă. În Hurgada erau mulți ruși familiști. Călătoriile în lume ne îmbogățesc spiritual…

Mariana Popa/Brașov

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...

Date de contact