Menu

O PRIVIRE POLIEDRALĂ ASUPRA ROMÂNILOR AMERICII

Antonia BODEA

O PRIVIRE POLIEDRALĂ ASUPRA ROMÂNILOR AMERICII

După ce și-a concentrat  atenția de critic și istoric literar asupra evoluției fenomenului cultural național, în general, și asupra celui transilvănean, îndeosebi, cu George Coșbuc, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Onisifor Ghibu, Radu Stanca, Emil Cioran, Ioan Alexandru și publicistul Nicolae Cristea, scos din uitare, Anca Sîrghie ne surprinde cu o carte memorialistică, intitulată America visului române, remarcabilă prin bogăția conținutului de o poliedrală deschidere și plăcută ca formă a scriiturii. Te încântă în acest prim volum al lucrării bogata ilustrare imagistică, fotografiile color fiind menite să concretizeze, detaliind, ideea de zbor întru cunoaștere pe care ți-o inspiră coperta 1 a cărții.

 

Așadar, America visului românesc (vol.1, Editura D*A*S, Sibiu, 2017) este un documentar de o fastă cuprindere, realizat de Anca Sîrghie cu multă meticulozitate, atât în detaliu cât și în perspectivă. Impresionează viziunea autoarei, om de știință, cercetătoare, publicistă, care știe să observe și să consemneze, să descopere și să interpreteze sensibil ceea ce prezintă. Întreaga informație este străbătută de firul emoției descoperirii noului, poate a tărâmului miraculos imaginat în copilărie. Autoarea, prin forța unor împrejurări familiale, numite “loteria vizelor”, cu încărcătura lor  dureroasă, dar și cu șansa convertirii neajunsului în împlinire, a izbutit să-și vadă visul cu ochii, dar și cu ochii sufletului. Rod al unei experiențe aparte, aceea de a se împlini spiritual între România, țara natală, în care viețuiește, și America, tărâmul altădată doar imaginat, volumul de reportaje, interviuri, eseuri și recenzii, intitulat America visului românesc, este străbătut de emoția proaspătă a impactului cu miraculosul, cu fascinația unei geografii de neimaginat, spațiu al visatei lumi libere.

 

De la Oceanul Atlantic, punte între lumi, la Cerul despicat de zborul avionului pe deasupra norilor, de la salba Marilor Lacuri ale Canadei, la Marele Canion sculptat în scoarța Terrei și la măreția înfiorată a Cascadei Niagara, unde totul copleșește: forță, încremenire, tăcere, ca o lecție unică a naturii dată omului. Și ca un dialog cu impresia tonică a firii atotstăpânitoare, imaginea vulturului, parcă cioplit în piatra Canionului, pecetluiește taina primordialității. Peste toate, însă, Omul cutezător  a construit cu temeritate alte punți, realizând accesul spre spații abia imaginate. Pentru autoare, vizitatoare  deja de peste 15 ani a acestor ținuturi americane, se naște încă o curiozitate, anume aceea privind aspecte ale vieții sociale, cu realitățile ei cotidiene sau mai deosebite, curiozitate ce trădează un spirit iscoditor, pentru care viața devine o permanentă provocare, un șir de noi și noi întrebări care-și caută răspunsuri. Cartea de față cuprinde această realitate în diversitatea ei, într-o veritabilă monografie a unui segment din populația Americii, anume comunitatea românească, în țara de adopție și în relație cu țara-mamă.

 

Într-un scurt istoric al fenomenului emigrării românilor spre tărâmul Libertății, declanșat de fiecare dată de evenimente dramatice din viața poporului nostru, autoarea aduce în actualitate împrejurările trecutului cu încărcătura lor dezastruoasă pe plan sufletesc. Și totuși, atrași de mirajul libertății, cu decizia de a-și lua viața în piept și  a o construi de la început, au existat mereu temerari care îndrăzneau să înfrângă orice impediment, precum reiese dintr-o serie de reportaje, cum este cel intitulat Povestea românilor din Michigan, de la “mia și drumul”, la „loteria vizelor”. Oricum, decizia nu era ușoară, iar integrarea și acomodarea cu noul statut de imigrat răzbate în subtile observații, ca în reportajul Acasă la românii americani. Ochiul avizat al autoarei înregistrează amănunte, inclusiv din viața spirituală  a conaționalilor noștri, care îmbrățișând noua viziune a unei orientări cât mai practice, unii reușesc performanțe de mare răsunet. Astfel, prezența lor se face necesară în puncte fierbinți ale angrenajului devenirii americane. Semnificativă este remarca faptului că la N.A.S.A., unde autoarea s-a simțit copleșită de tot ceea ce a văzut  privind actualitatea cercetării în domeniul cosmic, constată cu mândrie că limba română, ca frecvență a folosirii,  este a doua după cea engleză, fapt ce denotă nivelul implicării conaționalilor noștri, amintindu-mi de Intelligence Valley din California, unde situația este similară.

 

Titlurile incitante ale reportajelor sugerează realități impresionante, precum Florida-între oglinzile Terrei și Paradisul americanilor. Autoarea comentează concepția Parcului Epcot în care sunt reprezentate realități specifice diferitelor țări europene și unde ea și-ar fi dorit să figureze și România cu momente din sărbătoarea Crăciunului, atât de pitoresc pe plai mioritic, spre exemplu.

 

Apar în carte câteva formațiuni culturale în tradiție românească, asigurând totodată un schimb viu de experiență cu diferite instituții și formații din România. În cunoștință de cauză, scriitoarea Anca Sîrghie este o hotărâtă și înțeleaptă susținătoare a acestor formațiuni, inițiind  niște modalități de a acționa prin conferințe literare , lansări de carte, vizite la școli americane sau la lecții de română susținute de inimoși dascăli, întruniri culturale tematice,  dezbateri de idei practice, recitaluri de poezii în stil interactiv etc.. Astfel, autoarea participă de mai bine de un deceniu la Ziua poeziei naționale, ziua nașterii poetului Mihai Eminescu din 15 ianuarie, în comunitatea românilor de la New York. De asemenea, comunitatea conaționalilor noștri din Michigan, care are un istoric remarcabil, se organizează în jurul Bisericii “Pogorârea Sfântului Duh”, iar Vatra Românească este nu numai o instituție monastică, ci și un adevărat for cultural, cu o bibliotecă valoroasă, cu monumentul închinat deportaților în Siberia, și care în 1929 a trimis delegați în țară la aniversarea a zece ani ai “României dodoloațe”. Cu totul remarcabilă, Sala Etnică de la Wayne State University a fost vizitată cu multă emoție. La Montreal în Canada, scriitoarea participă la manifestarea prilejuită de Ziua Limbii Române, sincronizată de la prima ei ediție cu manifestările din Chișinău și din România, susținută de Institutul Cultural Român din New York în colaborare cu Asociația Scriitorilor de Limba Română din Quebec, cu Asociația Culturală Română, cu Comunitatea Moldovenilor din Quebec și altele. Pregnant apare în carte Simpozionul Mihai Eminescu de la New York, eveniment organizat  de Academia Oamenilor de Știință din România, filiala S.U.A.,  Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă din New York, plus Societatea Română Creștină “ Dorul” și Cenaclul “Mihai Eminescu”, o prezență vie în arealul cultural românesc al metropolei. Din 2006, universitara sibiană Anca Sîrghie este prezentă la simpozion cu comunicări interesante, cum era la recenta ediție menționată în carte Mihai Eminescu și “fratele lui mai mic”, Lucian Blaga. Nu întâmplător, scriitoarea și-a lansat la această ediția din  2017 volumul Lucian Blaga și ultima lui muză, alături de Radu Stanca, Evocări și interpretări în evantai, cărți prezentate de reputați oameni de litere ai metropolei.    Afiliată Cenaclului este revista “Lumină lină“, coordonată de pr. prof. univ. dr. Theodor Damian, publicație ce devine tot mai cunoscută pe întreg mapamondul datorită strategiei de a fi prezentată anual în mereu alt centru cultural românesc.

 

În Canada, la Câmpul românesc de la Hamilton se desfășoară în fiecare vară de o jumătate de secol, un eveniment tot mai select al comunității noastre naționale, Săptămâna internațională a culturii române, scenă de dezbatere a problemelor acute ale culturii și politicii actuale, expuse fără menajamente în numele adevărului. În spațiul central al Câmpului a fost plasată Rotonda Scriitorilor Români în Exil, cu busturi executate în bronz de către sculptorul Nicăpetre. Acest spațiu mirific este căutat de conaționalii noștri ca o simbolică “Mecca a Românilor”.

 

În partea a II-a a cărții se regăsesc interviuri „date și luate”, după expresia autoarei, de la personalități de diverse profiluri din mediul cultural și sportiv românesc. Din toate se desprinde filonul fierbinte al dorului de țară, dorința de păstrare a identității naționale, cultul pentru limba și spiritualitatea românească, precum și năzuința de a se împlini în datele noului lor destin.

 

De acolo, de peste Ocean, interesul pentru problemele României rămâne viu și manifest prin încercarea de a sprijini evoluția noastră într-o reală democrație. Pe de altă parte, în interviul dat de către autoare se remarcă admirația Domniei Sale  față de activitatea culturală bogată desfășurată la nivelul diferitelor organizații și instituții de profil, de la reviste la societăți, cenacluri și reuniuni, fapt ce evidențiază destoinicia unor personalități culturale implicate, precum pr.prof. univ. Th. Damian, deja menționat, Dumitru Puiu Popescu, redactorul publicației “Observatorul”din Toronto, Alex Cetățeanu, animator al unei societăți  culturale și redactor al revistei “Destine literare” din Montreal. Sunt semnalate câteva cărți bogate ca documentație și ca mesaje de înaltă vibrație spirituală, realizate într-o excelentă ținută științifică și artistică. Astfel este monografia Românii americani de la Marile Lacuri a lui Ștefan Străjeri, care a realizat un caleidoscop-oglindă în care stau față în față trecutul și prezentul. Sunt consemnate în ea reale seisme ale eforturilor existențiale, zbateri pentru supraviețuire, performanțe răsunătoare, fapte cu adevărat eroice din spațiul inițiativelor ctitoriale. Astfel s-au edificat acele biserici și mânăstiri ca centri focali ai aspirațiilor culturale și naționale românești în Lumea Nouă de peste Atlantic.

 

În partea a III-a a cărții, constituită din eseuri și recenzii, autoarea aduce un respectuos omagiu Alteței Sale Regale-Limba Română, pe care merită să o adorăm ca pe o regină, și încă una care nu  a abdicat niciodată. Este vorba despre limba “ca un fagure de miere” în expresia marelui nostru poet, limba în care visăm și spunem “ Te iubesc” după mărturisirea  savantului de la Chicago Mircea Eliade, limba răspândită astăzi pe întreg mapamondul și care ne unește, păstrându-ne identitatea.  Bogăția și expresivitatea, profunzimea și armonia ei le regăsește autoarea în câteva recenzii realizate pe marginea creațiilor poetice ale unor artiști români din diaspora americană, pe care îi identifică în vibrația eminesciană a poeziei românești. Într-un cuvânt, o carte mirifică a scriitoarei Anca Sîrghie de la Sibiu, cu un tumultuos cuprins, turnat într-o limbă clară și caldă, care te îmbie la lectură.

–––––––

Antonia BODEA

1 septembrie 2018

Cluj – Napoca

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...