Menu

REVISTA STARPRESS INTERNAŢIONAL – valcea-turism.ro – A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE la Mănăstirea Brâncoveanu / Sâmbata de Sus

Antologia limba noastra cea romana 2016 1

REVISTA STARPRESS INTERNAŢIONAL – valcea-turism.ro – A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII  ROMÂNE  la Mănăstirea Brâncoveanu  / Sâmbata de Sus

de MARIANA POPA

Miercuri, 31 august 2016, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus a avut loc, într-un cadru festiv, ceremonia dedicată îndrăgitei sărbători anuale Ziua Limbii Române. Manifestările au fost organizate de Ligya Diaconescu, director al revistei româno-americano-canadiene STARPRESS,  în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, Mânastirea – Brâncoveanu  / Sâmbata de Sus,  împreună cu Mariana și Ovidiu Popa, amfitrioni ai invitaților. Au participat  scriitori, iubitori ai culturii, membrii ai Ligii Scriitorilor Români din țară, din SUA și Canada, Ion Popescu Topolog, membru al Uniunii Scriitorilor din România,  om de cultură și romancier cunoscut,  poeți, prozatori, oameni de cultură.

Sărbătoarea a fost precedată, marți 30 august 2016, de o seară de suflet și credință creștină la Izvorul părintelui Arsenie Boca. Festivitatea a fost deschisă de doamna Ligya Diaconescu printr-un omagiu ce a relevat personalitatea celui sărbătorit, faptele sale și viața sa exemplară de îndrumător spiritual, model demn de urmat de către fiecare credincios. Scriitorii au recitat poezii și au interpretat cântece dedicate marelui om de credință creștină. Cei prezenți, între care și mulți localnici, au ascultat cu emoție versuri recitate de Florin T. Roman din Arad, Rodica Ghinea din Brașov – care a recitat poezia „Doar să mă strigați și eu vă ajut!” de  Ligya Diaconescu, Mariana Popa –  o poezie de părintele Arsenie Boca, Doina Ghițescu, un colaj de poezie din poeții clasici și contemporani,  și Gheorghe Cărbunescu din Râmnicu Vâlcea cu romanța „Mai am un singur dor”, ce ne-a vibrat în suflet dulcile ritmuri eminesciene.  În adierile serii prin brazii din jur au răsunat versuri și cântece preamărind viața frumoasă, plină de fapte bune, credința creștină, bunătatea și generozitatea românească.

A doua zi, în sala de festivități a mănăstirii Sâmbăta de Sus s-au desfășurat manifestările de Ziua Limbii Române. După ce a expus programul zilei, doamna Ligya Diaconescu a prezentat Antologia „Limba noastră cea română”, care cuprinde, în cele 170 de pagini, în format A4  , scrieri în versuri și proză a 65 de autori. Poetul George Echim a citit cuvântul adresat participanților de Alexandru Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români și membru corespondent al Academiei Americană Română de Știință și Artă, care nu a putut fi prezent, din cauze obiective. El a propus totodată asistenței un moment de reculegere în memoria soțului doamnei Ligya Diaconescu, decedat în urmă cu o săptămână. Deși profund îndurerată, minunata organizatoare a Zilei Limbii Române și conducătoare a manifestărilor dedicate acesteia nu s-a lăsat doborâtă de tristețe și amărăciune, ci a venit la Sâmbăta de Sus, urmând cu toată energia și pasiunea programul stabilit.

Părintele Constantin Mănescu – preşedintele Ligii Scritorilor -Filiala Rm.Vâlcea, a vorbit despre importanţa sărbatorii şi sustinerea organizării unor astfel de manifestări, pentru a nu ne pierde cultura şi identitatea românească.

În continuare, poeta Mariana Popa l-a prezentat pe scriitorul Ion Popescu Topolog, invitat de onoare care a salutat călduros participanții la Ziua Limbii Române și a subliniat deosebita semnificație a activităților desfășurate de Liga Scriitorilor,  întru păstrarea și dezvoltarea comorilor de expresivitate și stil ale limbii noastre. El a recitat poezia”Limba noastra cea romana” – a poetei Ligya Diaconescu, poezia” Cascada” de Mariana Popa, precum și două strofe din poezia Limba românească de Elena Buldum din Barcelona.

Un moment de autentică bucurie și înălțare spirituală l-a constituit alocuțiunea doamnei  profesor universitar Anca Sîrghie , sosita din Canada, cu tema „Alteța Sa Regală, Limba Română”. Ea a remarcat că Ziua Limbii Române este un eveniment de împlinire solară, întrucât oferă românilor de pe toate meridianele șansa de a trăi aceeași emoție, cu gândul la limba pe care le-au lăsat-o ca zestre de aur bunii și străbunii noștri. De asemenea, a elogiat creațiile marilor poeți, scriitori și artiști români ce au dat strălucire limbii noastre și a remarcat inițiativele și activitățile desfășurate de dânsa și mulți alți români de suflet în promovarea culturii românești în străinătate. Limba, cel mai puternic semn al identității naționale, păstrarea ei nealterată și îmbogățirea ei a constituit scopul principal al reuniunilor literare din Canada și Statele Unite, în comunitățile românești de pe aceste meleaguri. Printre acestea se disting Cenaclul românesc „Mircea Eliade” din Denver, Colorado, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români din Montreal, Societatea „Graiul Românesc” din Windsor, Muzeul Etnic și de Artă din Cleveland, Ohio, Biserica Sfânta Teodora de la Sihla din Michigan și Săptămâna Internațională a Culturii Române din Hamilton, Ontario, care a ajuns la a 49-a ediție.

De o mare atenție s-a bucurat cuvântul preotului Constantin Mănescu din Râmnicu Vâlcea, președintele filialei județene a Ligii Scriitorilor Români. El a adus un omagiu părintelui Dumitru Stăniloaie pentru înființarea și activitățile desfășurate de Academia duhovnicească de la Sâmbăta de Sus. Toate acțiunile Academiei, inspirate de Sfântul Duh, a subliniat vorbitorul, țintesc să păstreze tezaurul limbii românești și al gândirii creștine ortodoxe. Ele sunt o adevărată liturghie adusă limbii române și perpetuării credinței în inima poporului nostru. Apoi artistul Gheorghe Cărbunescu a cântat, după o compoziție proprie, poezia Limba noastră de Grigore Vieru, cunoscut poet din Republica Moldova.

Participanții la Ziua Limbii Române au fost încântați de cuvintele rostite de poeta Melania Rusu Caragioiu din Montreal. Ea a relevat multiplele sale activități, pe diverse canale mass-media (ziare, reviste, radio, televiziune, conferințe) dedicate limbii române și scriitorilor noștri atât în Canada, cât și la Timișoara. Ea și-a prezentat volumul de versuri „Glia de aur” și remarcat că poeții pot contribui la reînnoirea limbii prin metaforele lor. Artista Doina Ghițescu a amintit participanților invitația lui Mariana și Ovidiu Popa la serata literară și artistică din „Dumbrava minunată” a familiei, cum a spus ea, adică la casa de vacanță din Viștișoara. Ea a recitat cu mult patos și talent o poezie de Mariana Popa și una de Maria Chirtoacă.

Scriitorul Florin T. Roman și-a prezentat cartea sa de poeme, recent apărută, „Elegii și nostalgii”, din care a recitat poezia „Manifest pentru celebrarea limbii române contemporane”, dedicată doamnei Ligya Diaconescu. Un moment de emoție a fost prilejuit de melodia „Vino la izvor” pe versuri de Mihai Eminescu, cântată de Gheorghe Cărbunescu.

Scriitoarea Gina Agapie din Buzău și-a prezentat cartea sa „Zidul de zăpadă”, dedicată eroului aviator  Vlad Constandache, sustinută   financiar de Primăria Buzău. De asemenea, Nicoleta Claudia Drăgan-Bucșă a vorbit despre volumul său de poezie „Petale de rouă…în dar”, publicată în 2014 la editura Pastel din Brașov. De o deosebită atenție s-a bucurat cuvântul poetei Victoria Fătu Nalațiu din Bistrița, care a vorbit de volumul său de poezie „Vedeniile călătorului”, publicat în 2015. Poeta Olimpia Sava a recitat una din creațiile sale din colecția „Legende”, proiectată în 8 volume, din care două apărute.

Doamna Ligya Diaconescu a înmânat apoi Diplomele Revistei  româno-canado-americane Starpress  – 2016,(htpp-valcea-turism.ro), diplome de excelență pentru activitatea literară, diplome de excelentă pentru promovarea limbii române și diplomele TALANTUL SCRIITORICESC, pentru talentul deosebit al scriitorilor.

La  Antologia „Limba noastră cea română”  au participat 62 de scriitori de origine româna de pe întreg mapamondul. Aceștia sunt: Lavinia Huțișoru Dumitriu, Andrei Fischof, Mariana Popa, Florin T. Roman, Nicoleta Claudia Drăgan-Bucșă, Constantin Mironescu, Melanua Rusu Caragioiu, Maria Chirtoacă, Iustinian Gr. Zegreanu, Galina Martea, Rodica P. Calotă, Adrian Toader-Williams, Claudian Dumitriu, Georgeta-Irina Rus, Dorin V. Moldovan, Nedea Mărioara, Rodica Ghinea, Francisc Pal, Adriana Papuc, George G. Echim, Elena Buldum, Constantin Stroe, Stelu Pop, Mihai Centea, Victoria Fătu Nalațiu, Pușa Lia Popan, Mircea Daroși, Velcea Constanța, Ioan Potop, Olimpia Sava, Maria Teodorescu Bahnareanu, Constantin Bidulescu, Mădălina Mardan, Sorina Elena Peptea, Maria Filipoiu, Ligya Diaconescu, Alexandru Florin Țene, Dora Alina Romanescu, Mariana Zavati Gardner, Gina Agapie, Constantin Pădureanu, Milena Munteanu, Aurora Cristea, Constantin Zavati, Teresia Bolchiș Tătaru, Urian Nadia, Corneliu Zeana, Elena Buică (Buni), Magdalena Albu, Livia Mărcan, Adriana Maria Sav, Vasile Szolga, Galina Martea, Ion I. Părăianu, Andreea-Gabriela Carp, Ioan Crăciun Petrișan, Voichița Tulcan Macovei, Sorin Radu Chiorean, Dorina Vladi, Ștefan Goanță, Titina Nica Țene și Tudosia Lazăr. Câtorva din acestea, care nu au fost prezente, Diplomele li se vor trimite prin poștă.

Participanții la Ziua Limbii Române au servit apoi un prânz duhovnicesc la cantina Mănăstirii Sâmbăta de Sus, început și finalizat, la inițiativa preotului Constantin Mănescu, prin rugăciunea „Tatăl Nostru”.

Seara, de la ora 20, s-a desfășurat serata literară și ospățul românesc la Casa de vacanță și creație a familiei Mariana și Ovidiu Popa din Viștișoara. Într-o ambianță de mare sărbătoare, poeta Mariana Popa și-a întâmpinat invitații îmbrăcată în costum național, oferindu-le de bun venit tradiționala pâine cu sare.

Nu a fost neglijată nici hrana spirituală, fiecare primind, la introducerea în grădina fermecată, un poem scris de dna Mariana Popa sau de dna Ligya Diaconescu, precum şi câte un aforism ca desert, din bogata carte a înţelepciunii populare româneşti.

Toată lumea a savurat cu mare plăcere felurile de mâncare, gătite cu deosebită grijă, foarte gustoase și puse din belșug pe mese. Fără a lipsi, se înțelege, băuturile  românești (țuică și vin de Târnave), după tradiție. Dar, pe lângă condimentele materiale din preparatele servite, oaspeții au fost încântați și de cele spirituale oferite de unii dintre ei: recitări de poezii, interpretări de cântece, glume, ghicitori și anecdote.

Au citit din creaţiile personale scriitorii Olimpia Sava din Galaţi, Nadia Urian din Bistriţa, Florin T. Roman din Arad, Dorin V. Moldovan  din Braşov ; Victoria  Fătu Nalaţiu din Bistriţa, Tudosia Lazăr din Ivesti – Bucceşti / Galaţi , Mariana Popa din Braşov,Ligya Diaconescu din Rm.Valcea & Toronto, Melania Rusu Caragioiu din Montreal, Rodica P. Calotă – Tg. Jiu , Rodica Ghinea din Braşov,  George Echim din Braşov , Maria Chirtoaca –  Câmpulung-Muscel,  Sorin Radu Chiorean-Alămoreanu –  Brasov  etc.

Deosebit de aplaudate au fost intervențiile Doinei Ghițescu ale cărei anecdote, interpretări de roluri, cântece și momente umoristice au presărat din timp în timp veselia mesenilor. Dintre interpreți s-au distins George Echim și Gheorghe Cărbunescu au cântat melodii populare românești, romanțe și cântece de muzică ușoară. De asemenea, gazda, Ovidiu Popa, a cântat melodii din repertoriul artistului Tudor Gheorghe, între care „Mărie, Mărie”. La cererea celor de față Sorin Chiorean a intonat o priceasnă, vocea sa puternică, de bas, dând solemnitate clipei.

Un episod foarte așteptat și îndrăgit a fost focul de tabără, amenajat și gestionat de Ovidiu Popa, în poiana de lăngă grădina familiei. Flăcările, înalte de peste doi metri, au luminat chipurile participanților și marii copaci din jur, iar scânterile, țâșnind la peste cinci metri, dădeau impresia unui izvor de cu mii de miracole strălucitoare tinzând spre înaltul cerului. Ele simbolizau freamătul de bucurie din inimile participanților, ca un fel de memento al clipelor de încântare trăite la manifestările dedicate limbii române. Cântecele nu au lipsit nici cu acest prilej.  Rodica P. Calotă a intonat în limba franceză un cântec din repertoriul lui Edith Piaf, precum și altul, în românește, perfect adecvat în atmosfera serii. Două cântece vesele, obișnuite la petreceri, a interpretat și Ovidiu Popa, amplificând buna dispoziție a celor prezenți.

Doamna Ligya Diaconescu este o persoană care se află mereu „in media res” în centrul acțiunilor dedicate culturii, literaturii cu care s-a identificat, chiar s-a dăruit acestora alergând pe meridiane. Ca o sintagmă pentru dimensiunile activității Domniei sale, cred că i se poate spune „ energie culturală”. În zilele sărbătoririi limbii române, zâmbetul ei s-a împletit cu lacrima într-o trăire plină de emoție pentru limba noastră strămoșească, dar și pentru pierderea ireparabilă a persoanei iubite. Din inima generoasă a Ligyei Diaconescu curg lacrimi pentru românii de pretutindeni. Se cuvine să-i mulțumim din suflet.

 

 

Brașov, 7 septembrie 2016                   Gheorghe Novac și Mariana Popa

 

2 comments

  1. Spre informarea cititorilor o mica corectie: Da, asa cum este vast cunoscut din presa centrala, scrisa si vorbita, de cel putin 1 an si jumatate, m-am „pronunțat împotriva Imnului României” actual dar NU AM PROPUS să fie adoptat Imnul Limbii Române de Corneliu Leu. In campania initiata de mine, cu proiectul de schimbare a actualului imn national „Desteapta-te române!” in mod public 1) am invitat de nenumarate ori scriitori si compozitori spre a propune imnuri noi. 2) Ca sa adaug valoare proiectului, aspectul practic cu solutii reale si nu doar vorbe, a) am propus un text nou pentru actuala melodie a imnului, b) am scris si compus text/melodie noi c) am scris text pe care o noua melodie a fost compusa de catre muzicologul Radu Goldis. Acestea sunt cele propuse de mine, nicidecum „Imnul Limbii române” care NU se preteaza a fi un imn national, mai cu seama ca avem feciori si sanziene in continut. Cred in a informa populatia, sunt impotriva activitatilor de ducere in eroare si dezinformare chiar daca avem scuza a fi un popor adormit care se bucura inca de imnul actual si spera in trezirea poporului prin intonarea Desteapta-te române! Vedeti detalii la http://adriantoader.eu/imnul/ (pagina oficiala a proiectului IMN) precum si unele stiri din partea presei centrale enumerand MEDIAFAX la http://www.mediafax.ro/social/un-academician-din-cluj-cere-inlocuirea-imnului-national-cu-un-suflet-de-roman-scris-de-el-foto-video-15290292#comments dar si DCNews la http://www.dcnews.ro/un-suflet-de-roman-noul-imn-na-ional-propus-de-un-academician_509929.html , desigur ADEVARUL la http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/un-clujean-vrea-schimbe-imnul-national-noi-romanii-fel-ciudat-fi-parca-imbratisam-adormirea-amortirea-1_565afed67d919ed50eb68047/index.html …. multe altele si sa nu uitam de ZIAR DE CLUJ la http://www.ziardecluj.ro/adrian-toader-clujeanul-care-vrea-sa-schimbe-imnul-national . Pentru cei care vor sa stie, internetul povesteste, pentru cei care vor sa relateze corect, internetul ajuta. Multumesc pentru atentie. Acad. Dr. Adrian Toader-Williams

  2. Maria Tonu spune:

    Bravo! Ma bucur ca am avut ocazia sa citesc si sa distribui acest eveniment la pagina https://www.facebook.com/Cenaclul-Grigore-Vieru-din-Toronto-1534105150145123/?fref=ts. Succes, sanatate si inspiratie!

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...