Menu

Salon Gutenberg. Un nod de aducere aminte… / Carina A. Baba

Fotografia postată de Ligya Diaconescu.Fotografia postată de Ligya Diaconescu.

Salon Gutenberg. Un nod de aducere aminte…
Carina A. Baba

În perioada interbelică, ființa la Arad o revistă culturală care l-a avut director pe Al. T. Stamatiad, un profesor boem de la Liceul de băieți. În colecția revistei se regăsesc nume importante, ca de pildă Dimitrie Anghel, Eugen Lovinescu, Elena Văcărescu, Tudor Vianu, Ion Minulescu, Aron Cotruș, Perpessicius, Alecsandri, Goga, Macedonski, Panait Istrati, Stamatiad și mulți alții. Revista era complexă, din punct de vedere al conținutului, având rubrici dedicate corespondenței, traducerilor, cronicilor literare, poeziei, prozei, știrilor culturale.
Admirând activitatea literar-culturală desfășurată de Stamatiad, peste ani și ani, Florica R. Cândea are ideea revistei Gutenberg, apoi a Salonului Gutenberg. Astfel, în 2018, s-au împlinit zece ani de când Tipografia Gutenberg Arad susține acest proiect de suflet al Floricăi R. Cândea, revista Gutenberg, Salonul împlinind cinci ani și fiind „expresia imaterială a revistei” (Florica R. Cândea).
În timp, revista Gutenberg a adunat în jur de 50 de colaboratori constanți, atât din țară, cât și din Austria, Serbia, Macedonia, Canada. Amintim pe Anton Ilica, Horia Truță, Emil Șimăndan, Lucia Bibarț, Sorina Groza, Eugenia Ponta Pete, Teodor Groza Delacodru, Vasile Rancu, Sava Sifora, Ioan Vasile Marcu, Valeriu Ilica, Ioan Nelu Godja, Ligya Diaconescu, Vanghea Steryu etc.
Florica R. Cândea subliniază: „Este important de consemmnat că nu suntem un cenaclu, ci o grupare mozaic, în care se discută, se propun nume, valori, cărți, se ascultă muzică, povești, se leagă prietenii…”
Întâlnirile Salonului se petrec în locuri diferite: de la cafenelele vintage sau sofisticate până la colțurile (de rai) rurale și tihnite, de patru ori pe an, după cum apare revista.
Astfel, penultima întâlnire, din toamna anului 2018, a avut loc la Macea, un sat din vestul României, în casa lui Cristian Vuin, un mare talent al literaturii în grai. Dovada valorii lui Cristian Vuin? Cronica scrisă de Valeriu Ilica, publicată în revista Gutenberg.
În ianuarie, 2019, a avut loc ultima întâlnire a Salonului. Surpriza a fost reprezentată de Ioan Șiclovan, un colecționar măcean, de Delia Rădmăneștean, Casa Doinelor, Orțișoara, rapsod popular care a ajuns la „întâlnire” pe calea undelor, telefonând, de Stelian Groza, din Timiș, reprezentant al Sorinei Groza, de Mira Odagiu – o prezență discretă și nespus de plăcută a Salonului.
Acest din urmă Salon s-a aflat sub semnul lui Mihai Eminescu. Vorbind despre Eminescu, însă, vorbim și de Slavici și Creangă, pe care poetul nostru de talie mondială, „ultimul mare romantic al lumii”, i-a convins să scrie.
S-a vorbit mult, dar cu rost. Astfel, Anton Ilica a afirmat că „cei patru clasici români au fost și rămân foarte importanți pentru literatura noastră, Eminescu condensând extrem de multă filosofie în versurile sale, iar Slavici și-a gândit, cu siguranță, foarte bine proza, punând accentul pe moralitate.” Tot Anton Ilica ne-a vorbit despre strădaniile autorităților din Șiria de a aduce acasă osemintele lui Ioan Slavici, care în momentul de față se află la Panciu. Din păcate, un cutremur a făcut să nu se mai știe cu precizie care sunt osemintele scriitorului, cei de acasă fiind nevoiți să se mulțumească cu o mână de pământ din cimitirul din Panciu. Celălalt Ilica, Valeriu Ilica, consideră: „Eminescu este cunoscut în lume, ba mai mult, străinii l-au făcut cunoscut (…) El nu e mare doar prin ceea ce a scris. E mare și prin faptul că i-a împins pe Slavici și pe Creangă să scrie, Eminescu corectându-i manuscrisele lui Slavici și introducându-l pe Creangă la Junimea. Eminescu a adus încă două valori în literatura noastră. El este cartea de vizită a limbii române!”
Știind că nu e posibil să se spună totul despre cei doi uriași ai culturii noastre, Lucia Bibarț a prins esența celor două personalități în doar câteva cuvinte: „Mihai Eminescu și Ioan Slavici sunt doi Feți-Frumoși ai literaturii române!” De asemenea, Lucia Bibarț a recitat un minunat sonet eminescian, „Stau în cerdacul meu…”, considerând că vorbele noastre sunt de prisos în fața Poeziei. I s-au alăturat Iuliana Pantea și Ioan Vasile Marcu, care au recitat (din sau pentru Eminescu) versuri de o rară frumusețe.
În partea a doua a Salonului, s-a lansat numărul 37 al revistei Gutenberg, revistă care a împlinit 10 ani și are, în momentul de față, peste 50 de colaboratori.
Anton Ilica și Florica R. Cândea au prezentat revista, cu bune și rele, rele care trebuie îndreptate în viitor, mereu fiind loc de mai bine.
Gheorghe Hodrea admiră pasiunea cu care Florica R. Cândea redactează această revistă, de reală valoare, reușind să depășească orice obstacol, să aducă nume noi, de valoare, în paginile revistei, să ofere câte o rampă de lansare prețioasă celor care își încep activitatea literară.
Ioan Vasile Marcu a fost impresionat de noul aspect al revistei, afirmând că „Revista Gutenberg și-a câștigat un loc al ei în presa literară.”, iar Lucia Bibarț a observat „că revista a debutat într-o formă similară cu cea a acestui număr. Mă bucur că s-a revenit la acest aspect.”
Dorin Ocneriu vede în revista Gutenberg o soră mai mare a revistei Stindard: „Consider că Stindard și Gutenberg au rupt granițele, hotarele, gardurile, devenind două publicații surori. Gutenberg primește colaboratori de vârste extrem de diferite, unii dintre ei (Carina A. Ienășel, Geanina Iovănescu) fiindu-mi cunoscuți încă de la Lipova, unde, cu foarte mulți ani în urmă, au participat la ședințele Cenaclului Muza, ale cărui baze au fost puse de Ioan Codreanu și Simona Orădan (…) Coperta revistei ne duce cu gândul la arhitecutra gotică, la tiparele de acum 100 de ani, fiind bine gândită.”
Carina A. Ienășel vorbește despre Ligya Diaconescu și Ioan Godja – nume care aduc revistei Gutenberg un plus, cu atât mai mult cu cât cei doi colaboratori cunosc foarte bine culisele unei reviste, Ligya Diaconescu coordonând un număr impresionant de antologii, în care adună nume din România și de peste hotare, ajungând până în Canada, iar Ioan Godja, originar din Țara dacilor liberi, redactând, în Austria, revista Unirea, o revistă de o inestimabilă valoare. Atât Ligya Diaconescu, cât și Ioan Godja colaborează cu drag cu revista Gutenberg.
Horia Truță concluzionează: „O colecție Gutenberg, chiar dacă acum nu contează, va conta. E necesară așadar o retrospectivă a celor 10 ani, fiindcă revista crește, scriitorul fiind ca un strungar. Se formează. Pe rând. Încet.”

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...