RUGĂ ÎN PRAG DE CRĂCIUN
Nori plumburii... cerul cenușă...
Focul astral a ars... și s-a stins...
Nu a plouat... nici nu a nins...
Sfântul Crăciun bate la ușă.
Lumina-i departe... departe de nori -
Inaltul, greoi, se lasă pe zare -
Mi-i dor de curată și sfântă ninsoare,
Mi-i dor să aud, la geam, urători.
Nici soare... nici vânt... doar frig potolit -
Oamenii-și duc amarul pe drum -
Ici...colo... din coșuri... dâre de fum...
Din visul urât... nu ne-am trezit.
Și visul... nu-i vis... coșmaru-i real -
Pe-un vas în derivă... străini am ajuns -
Normalul, de-un timp, e bine ascuns -
Tânjim, în vâltori, s-ajungem la mal.
Ajută-ne DOAMNE, oameni să fim!
Scoate-n lumină normalul hulit !
Sufletul nostru, cum l-ai plămădit,
S-aducă iubire în tot ce trăim!...
Ferește-ne, DOAMNE, de grele urgii !
Dă-ne speranță și dramul de bine -
Colindele noastre s-ajungă la Tine...
Prin cerul cenușă... prin nori plumburii...
- 15 decembrie 2020 -
COLINDUL ESTE CÂNTEC SFÂNT
Colindul este cântec sfânt -
Cine colindă și se-nchină,
E om cu inima senină -
În gând colind... în suflet cânt.
Și steaua Sus... a răsărit,
Vestind o naștere prea sfântă -
Colindă sufletul și cântă...
Mântuitorul a venit.
E cerul viu și luminos,
În noaptea unică... divină...
Magi și păstori... smeriți se-nchină -
În iesle s-a născut Hristos.
E veste bună, sfântă veste...
Toți o trăim... prin ani... mereu...
Leru-i ler... colind și eu...
Ce miracol... ce poveste...
Căci părinții povestesc...
Și bunicii ne tot spun,
E-un miracol de Crăciun...
Magii... an de an vestesc.
Vestea-i cântec și colind -
Toți... la sărbătoare sfântă,
Leru-i ler... cântă și cântă...
Și lumini spre cer aprind.
Leru-i DOAMNE... leru-i ler...
Pe la uși... pe la ferești...
Gânduri multe, creștinești,
Prin colinde... merg la cer.
Viața-i... viață... pe pământ...
Și trăim... cum ne e dat...
Azi... e timp de colindat...
Colindul este cântec sfânt.
- 23 decembrie 2020 -
Pictura: Ligya Diaconescu
Lasă un răspuns