Menu

TRĂIRI SACRALIZATE DE AMINTIRI DESPRE „ACASĂ”

             TRĂIRI  SACRALIZATE  DE  AMINTIRI  DESPRE  „ACASĂ”

Toamna m-a făcut romantică. Pe unde neștiute călătoresc spre Turda, orașul meu natal. Retrăiesc o clipă divină. Mă văd înconjurată de părinți și frați. Simt că gândul spre „acasă” îmi dă trăiri sacralizate de amintiri. O clipă mă surprind plină de emoții luminoase. Scriind  am senzația că am coborât într-o clepsidră a timpului trecut. Acum îmi e dor de cimitirul în care sunt mormintele părinților, bunicilor și străbunicilor mei. De acolo de pe deal priveam spre Cheile Turzii. Acum îmi trezesc amintiri dureroase dar se tranformă în lumină. De acolo din dealul pe care era cimitirul  „zăream” chipul imaginar al mamei, care plutea printre biserici și fumul de la fabrici. Acum îmi aduc lumină în suflet și o pace albă.

La o vizită recentă acasă, la Turda, am simțit un dor intens de școala mea. Așa că, l-am luat de braț pe fratele meu cel mic și am plecat împreună spre școala la care am învățat eu, frații mei și părinții mei. Dorința de-a revedea clădirea veche a școlii s-a născut și din informațuule pe care le-am primit acasă despre o istorie interesantă a orașului natal. După ce am citit multe documente și am dat de mici „comori”, am vrut să le dezgrop. Astfel am descoperit că școala mea de la Turda  avea un „rang” împărătesc, fiind subvenționată direct de împăratul Iosif al II-lea prin acordarea sumei de 150 de florini. În 1876, această școală  de 22 de elevi s-a reorganizat în condițiile realităților social- politice de atunci în Transilvania. În 1919 s-a  construit un etaj la Școala românească  de pe terenul primăriei, astfel că s-a numit Șoala nr. 1 unde a învățat toată familia mea.  Acolo în centrul orașului, lângă școala mea, azi „Școala Teodor Murășanu”, se află Muzeul de istorie pe care îl frecventam foarte des în perioada copilăriei și adolescenței. Mă  emoționez și acum la gândul că acolo în locul muzeului a funcționat Dieta Transilvaniei în secolul 16. Textul aprobat în Dieta de la Turda a fost invocat ca valabil și azi, de către Papa Francisc în vizita de la Blaj din anul 2019 și se referă la libertatea religioasă : „…nimeni,să nu batjocorească pe nimeni din cauza religiei conform celor constituie anterior…” Textul l-am luat din „Pocesul verbal semnat la lucrările Dietei de la Turda din 6-13 ianuarie 1568”, afișat în muzeu.

În jurul meu, lumina copilăriei s-a evaporat, doar umbre conturate dansează destrămat fiind învinse  de o dulce amintire. Anii copilăriei s-au ascuns în templul sacru al sufletului.

Viața mea mi-a oferit ocazii de-a vedea lumina izvorâtă din cunoașterea lumii prin călătorii. Adesea am comparat locurile vizitate cu frumusețile țării mele. Acum, mai mult ca oricând, în vreme de pandemie. Virusul Covid 19 nu ne poate lua amintirile luminoase ale copilăriei sau ale maturității. Redarea sentimentelor trăite în vremi normale și libere de restricții ne ridică moralul aducându-ne o geană de lumină în plus în suflet.

Rememorez cu plăcere amintirile mele din călătorii. Dar nu pot uita colțul de rai al copilăriei mele: Cheile Turzii. Mi-au oferit un peisaj carstic minunat, sălbatic.  Nu întâmplător, mi-am amintit de turnurile de piatră și de crestele  ascuțite ale cheilor. Formațiunile muntoase de acasă semănau cu cele din Germania de pe malul Elbei, la o scară mai redusă.  Lângă orașul meu, Turda, zona cheilor este protejată. Este de fapt o rezervație naturală pe o suprafață de 324 Km. Formarea cheilor prin erodarea rocii de calcar jurasic s-a realizat de către râul Hășdate, afluient al Arieșului. Înălțimea pereților este de 200 metri. Flora și fauna sunt foarte bogate, conțin peste 1000 de specii de plante, animale, fluturi. Auzeam acasă povești despre un fluture de stâncă și o acvilă de stâncă. Întreaga  copilărie și adolescență au fost marcate de frumusețea severă a Cheilor Turzii. Aproape în fiecare duminică alergam pe podețele de pe apa Hășdatelor de la intrarea în chei până la ieșirea spre satul Petreștii de Jos.

Fiind vorba de locul natal, aș vrea să detaliez geografia  Cheilor Turzii. Peste râul Hășdate, care a săpat în stâncă, există patru punți de lemn și anume: puntea I „Podul Petreștilor”; puntea II „Mijlocul Cheii”; puntea III „ Vizuina spălată” și puntea IV „Ieșirea din Chei”. Pentru noi copiii, frumusețea și grozăvia  era să intrăm în peșteri. Numărul acestora este de aproximativ 50-60 cu lungimi cuprinse  între 8 și 20 metri. Cea mai mare atinge 123 metri lungime. Există acolo o peșteră a haiducului Nichita Balica din comuna apropiată. S-a ascuns în ea în timpul  revoltei antiaustriece a „Curuților”.

Ascultam bunicii povestindu-ne de pe vremea când vorbeau ungurește despre această revoltă. Multe ore de istorie din liceu au fost urmate de excursii cu clasa la Cheile Turzii. În pereții stâncilor dăinuiau legende ale timpului. Chiar vântul fluiera și spunea despre eroii locului, povești și legende.

Se spune că formarea cheilor se datorează calului lui Alexandru Macedon. Stânca imensă de calcar a fost lovită de copita calului, Ducipal. În urma loviturii foarte puternice, stânca s-a împărțit în două versante abrupte. Astfel, în războiul lui Alexandru Macedon, dușmanii au rămas pe una din stânci, iar pe celălalt versant ( spre orașul Turda) a rămas chiar împăratul și calul lui credincios. Înaintând pe versant întâlnim „Fântâna Impăratului”. Există o amprentă în stânca de calcar a unui bot de cal. Se vede chiar urma nărilor lui Ducipal. Este locul unde apa care țâșnește din stâncă se adună. Oricum, peisajul este de vis atât pentru un copil, cât și pentru un adult. Informația cea mai importantă, la urmă. Cheile Turzii s-au format cu 150 milioane de ani în urmă, prin acțiunea râului Hășdate din munții Trașcău din Apuseni. Eu n-am să uit niciodată pereții defileului. Sunt mai înalți decât Munții Apuseni. În copilărie mă gândeam la dinozauri când era vorba de chei. De ce? Fiindcă defileul a fost construit de natură pe vremea când trăiau dinozaurii, așa cum ne spunea profesorul de istorie.

Nimic nu e mai dulce decât amintirea copilăriei. Întotdeauna am ascultat fermecată, poveștile și legendele nesfârșite ascunse între genele timpului.

                       Mariana Popa/ Brașov

No comments

Lasă un răspuns

Ce parere aveti de noul website valcea-turism.ro?

View Results

Loading ... Loading ...

Date de contact